Cât plătesc pacienții direct din buzunar și cine încasează banii

Plățile directe sunt banii dați de pacienți fără rambursare de la o asigurare: medicamente fără rețetă sau partea necompensată, consultații private, stomatologie, diferențe plătite la clinicile contractate cu CNAS.

La medicamente sunt incluse și cele fără rețetă (OTC), plus coplățile. Din vânzările farmaciilor, autorii scot circa 21%, cât estimează că reprezintă alte produse decât medicamentele.

Față de 2023, plățile directe au crescut cu 13%, dar ponderea lor a scăzut de la 29,9% la 26,3%, pentru că finanțarea publică, mai ales pentru medicamente, a crescut mai repede.

Nu există o evidență directă a acestor plăți. Autorii au pornit de la cifrele de afaceri ale furnizorilor privați și au scăzut banii publici, tranzacțiile dintre furnizori și plățile prin asigurări sau abonamente.

Statistica oficială (INS/Eurostat) folosește anchete și dă valori mai mici, de aceea totalul din raport e mai mare decât cel oficial. Autorii cred că estimarea lor poate fi chiar prea mică la cabinetele individuale.

Abonamentele medicale sunt plăți lunare fixe către o rețea privată, pentru servicii ambulatorii. Asigurările private acoperă și costuri mai mari, inclusiv spitalizarea. Ambele vin aproape numai prin angajatori, așa că pensionarii și cei care lucrează pe cont propriu le au rar.

Autorii propun extinderea lor, prin produse pentru persoane fizice și stimulente fiscale, ca o parte din plățile directe să devină plăți anticipate.

Farmaciile, cabinetele, laboratoarele și spitalele private încasează 73,6 mld. lei: toate plățile directe și aproape jumătate din banii FNUASS. Privații au majoritatea la farmacii, medicina de familie, analize și dializă. Spitalizarea rămâne în mare parte publică.

România cheltuiește pe sănătate o pondere din PIB mult sub media UE și, la puterea de cumpărare, mai puțin de jumătate pe locuitor. Pacienții plătesc direct o parte mai mare decât în majoritatea statelor.