Pe ce se cheltuie banii pentru sănătate

La medicamente și ambulatoriu, plățile directe ale pacienților reprezintă aproape 40%. Autorii văd un sistem axat pe tratament mai mult decât pe prevenție.

FNUASS a cheltuit 77,9 mld. lei în 2025, cu 12% mai mult decât în 2024. 48,5% din sumă ajunge la furnizori privați, mai ales farmacii, cabinete și laboratoare. Spitalizarea continuă rămâne aproape integral publică.

Cheltuiala FNUASS cu medicamentele a crescut de la 11,2 mld. lei în 2019 la 25,7 mld. în 2025, mai ales prin programele naționale și cele circa 127 de molecule noi compensate din 2022.

Spitalele publice primesc de la CNAS plata serviciilor (cazuri DRG, spitalizare de zi) și, separat, transferuri pentru „influențele salariale”: diferența dintre salariile actuale și cele din 2016. A doua sumă crește cu fiecare angajare sau majorare, indiferent câte servicii face spitalul.

Autorii recomandă ca, în 3–4 ani, aceste sume să fie incluse în tarifele decontate.

Autorii consideră că diferența la servicii se explică prin volumul de activitate. La multe spitale publice, transferurile pentru salarii depășesc jumătate din banii primiți de la CNAS.

Spitalele private contractate (407, față de 373 publice) au 40% din cazurile de spitalizare de zi, dar puține internări continue. Sunt concentrate în județele mari.

Programele naționale curative au crescut cu 51% în doi ani, la 18,8 mld. lei, mai ales prin oncologie. Cu medicamentele din contractele cost-volum și serviciile noi din planul național pentru cancer, îngrijirea pacienților oncologici a primit 12,1 mld. lei în 2025.

Medicul de familie e plătit pe pacient înscris și pe serviciu. Finanțarea a scăzut în 2025 cu 6%, la 4,97 mld. lei. Ambulatoriul de specialitate a crescut cu 50% față de 2023, la 4,11 mld. lei, dar are plafoane, de exemplu 28 de consultații pe zi.

Ministerul a cheltuit în total 26,5 mld. lei în 2025, dar mai puțin de jumătate e cheltuială curentă cu sănătatea. Banii în plus au mers la rezidenți, ambulanță și urgențe, iar programele de sănătate publică au rămas la circa 1,1 mld. lei.

Autorii notează că bugetul ministerului e greu de urmărit, iar din 2025 bugetul fiecărei Acțiuni Prioritare nu mai e public.

Autoritățile locale administrează majoritatea spitalelor publice, dar din bani proprii acoperă 0,5% din cheltuiala curentă. Ele contribuie mai ales prin investiții: 2,46 mld. lei în 2025. Ministerele cu spitale proprii au cheltuit 1,16 mld. lei din bugetele lor, cu 42% mai mult decât în 2023.

Bugetul FNUASS aprobat la începutul anului e de obicei mai mic decât cheltuielile reale. Diferența se acoperă în cursul anului prin rectificare bugetară, mai ales cu subvenții de echilibrare suplimentare și bani din fondul de rezervă al Guvernului. Abaterile s-au redus în 2024–2025. Barele portocalii marchează anii cu cheltuieli peste buget.

Plățile către alte state UE au ajuns la 1,24 mld. lei în 2024, inclusiv restanțe, și au scăzut la 813 mil. în 2025. Cele mai multe acoperă îngrijiri pe cardul european și asigurați români care locuiesc în alte state.